Întoarcerea vidrelor de mare și apetitul lor lacom au ajutat la salvarea unei porțiuni de mlaștină din California, arată un nou studiu, citat de AP.
Vidrele de mare mănâncă în mod constant, iar una dintre gustările lor preferate este crabul de țărm cu dungi. Acești crabi sapă vizuini și, de asemenea, ciugulesc rădăcinile de mlaștină, iarba de mlaștină care ține pământul la locul lui, potrivit mediafax.
Lăsate necontrolate, crabii transformă malurile mlaștinilor „în brânză elvețiană”, care se poate prăbuși atunci când apar valuri mari sau furtuni, a declarat Brent Hughes, ecologist marin la Sonoma State University și coautor al noului studiu publicat miercuri în revista Nature.
Cercetătorii au descoperit că revenirea vidrelor de mare mâncătoare de crabi într-un estuar cu maree de lângă Monterey, California, a ajutat la limitarea eroziunii.
„Ele nu inversează complet eroziunea, dar o încetinesc până la niveluri naturale”, a declarat Hughes.
Timp de mulți ani, în Elkhorn Slough nu a existat nicio vidră de mare.
Comerțul cu blănuri din secolul al XIX-lea a decimat populația lor globală care se întindea cândva din Alaska până în California, precum și în Rusia și Japonia. La un moment dat, au rămas doar 2.000 de animale, majoritatea în Alaska.
Interzicerea vânătorii și eforturile de refacere a habitatului au ajutat vidrele de mare să își recupereze o parte din fostul lor areal. Primele exemplare care au revenit au fost observate în Elkhorn Slough în 1984. Programul Acvariului Monterey Bay Aquarium de creștere și eliberare a vidrelor de mare orfane a stimulat, de asemenea, populația din estuar.
Pentru noul studiu, cercetătorii au analizat ratele istorice de eroziune care datează din anii 1930 pentru a evalua impactul revenirii vidrelor de mare. De asemenea, aceștia au amenajat zone îngrădite pentru a ține vidrele departe de unele secțiuni de pârâu timp de trei ani – acele maluri ale pârâului s-au erodat mult mai repede.
Studiile anterioare privind revenirea prădătorilor de top în diverse habitate – cel mai cunoscut fiind reintroducerea lupilor gri în Parcul Național Yellowstone – arată cum aceste specii mențin stabilitatea ecosistemului. Lupii au redus numărul elanilor și al elanilor care au mâncat puieți și au încetinit eroziunea malurilor râurilor.
Multe dintre studiile anterioare se bazau pe observații, dar concepția celei mai recente cercetări nu a lăsat niciun dubiu cu privire la impactul vidrelor de mare, a declarat Johan Eklöf, biolog marin de la Universitatea din Stockholm, care nu a fost implicat în noul studiu.
Alte cercetări au arătat că vidrele de mare ajută pădurile de varec să se refacă prin controlul numărului de arici de mare care mănâncă varec.
Vidrele de mare „sunt descoperitori și mâncători uimitori”, a declarat Brian Silliman, ecologist de coastă la Universitatea Duke și coautor al ultimului studiu.